getbeget

Ştiri din comunitate

În perioada 7-12 iulie 2014, a avut loc la Câmpul Românesc de la Hamilton- Ontario, Săptămâna Culturală Internaţională, eveniment de nivel academic, unde au fost prezente câteva personalităţi de marcă. Este vorba de Excelenţa Sa, Maria Ligor, Ambasador al României la Ottawa şi Excelenţa Sa, Doru Liciu, Consul al României la Toronto.

Grupul invitaţilor din Montreal a fost format din doamna Stana Bunea, părintele-profesor Cezar Vasiliu, istoricul Marius Fincă, preşedinte interimar al ACR, din Montreal, publicistul Marian Costache şi memorialistul Ion Anton Datcu.

Joi, 10 iulie, Marius Fincă a vorbit despre împăraţii de origine daco-getă ai Imperiului Roman şi Ion Anton Datcu a prezentat trei teme din domenii diferite: Războiul împotriva ţărănimii, Realismul socialist în literatură, Leul românesc, între strălucire şi jefuire.

Vineri, 11 iulie, părintele Cezar Vasiliu a vorbit despre decapitarea familiei Brâncoveanu, de către sultanul Ahmed al III-lea, la 15 august 1714.

Sâmbătă, 12 iulie, în faţa a peste 120 de persoane, a avut loc Cenaclul "Nică Petre", care a prezentat un spectacol variat. Virtuozitatea doamnei Stana Bunea, la harpă, a fost răsplătită cu aplauze.

În intenţia căutării unor tematici diferite, organizatorii au promis că, pentru anul viitor, vor rezerva o seară numai pentru epigrame, cuplete, fabule şi poezii amuzante, care vor fi prezentate de memorialistul Ion Anton Datcu, preşedintele Cenaclului epigramiştilor "Păstorel Teodoreanu", din Montreal, precum şi de alţi epigramişti.

Comitetul ACR

21.07.2014

Impresii de la un spectator

Mai știm oare să ne mândrim că suntem români?

Participind la spectacol am fost de fapt invitați ca „sponsori” să contribuim la menținerea în viață a sufletului românesc aflat la mii de km depărtare de țară. Alături de sponsorii evenimentului, menționați și în afișul spectacolului, am fost și noi cei 500 de spectatori invitați să contribuim la acest moment-eveniment unde inima românilor tresaltă în ritmuri și triluri milenare.

Emigrația ne-a împrăștiat departe de țară și familie – aici noi avem posibilitatea sa refacem acel vas sfărâmat în mii de cioburi și cu iubire sa-l restauram în așa fel încât „comoara de înțelepciune a neamului= folclorul”* -să nu se piardă.

Copiii și tinerii prezenți care asistă, se conectează și pot înțelege mai bine părinții, bunicii și străbunii neamului care s-au jertfit și au înflorit prin doinele și baladele care au răsunat și aici la Montreal. Am în titlu o întrebare:...mai știm oare să ne mândrim...??? Iar dacă am privit în sală, răspunsul este mai mult decât afirmativ: 70 de artiști, desăvârșiți, dar mai ales autentici-adevărați, care au întins către noi cei din sală brațele încărcate de iubire și talent. Cu toții am avut aceleași bucurii și emoții ca pe vremea lui Ștefan Voievod. Acel parfum specific al dealurilor și câmpiilor din arealul carpatic este răspândit prin cânt și dans românesc.

A fi sponsor înseamnă că RE-CUNOȘTI valorile pe care le susții, iar noi cei care am plătit un bilet, am devenit la rândul nostru-sponsori și RE-CUNOSCĂTORI ai acelorași valori comune.

Am venit în această lume cu un suflet în piept și cu forța și inteligența trupului, adică partea noastră de capital de care trebuie să fim conștienți.

Corneliu Șerban Popa

Notă: *citat din definitia dată de Maestrul Nicolae Margineanu în cuvântul de la încheierea spectacolului

Biserica Ortodoxă Română Buna Vestire

(6080 Christophe Colomb, colț cu Jarry)

Asociația Canadiană a Scriitorilor Români și Redacția revistei Candela de Montreal

Organizează:

Sărbătorirea a 95 de ani de la întregirea pământurilor românești, Ziua României

Învitați de onoare: Consul general Lucia Itac și consul Mugurel Stănescu

Conferenţiari:

Marius Finca

George Filip

Recită 

Alex. Celăţeanu

Corina Luca

George Filip

Moderator

Victor Roşca

Un bufet asortat ( și un vin d'honneur) va fi pregătit de doamnele Maria Olariu, Maria Filip și Nina Olariu.

Vă invităm să nu lipsiți de la acest important eveniment. Nu uitați să aduceți copiii cu dumneavoastră.

INTALNIRE PENTRU ROSIA MONTANA

Persoanele interesate sa discute despre modalitatile de a sprijini de acum incolo campania de salvare a Rosiei Montane  sunt invitate sa participe la o intalnire pe aceasta tema. Ea va avea loc luni, 25 noiembrie, incepand cu ora 18.00, la Centrul Comunitar 6767 Côte-des-Neiges, sala 697.  Sala este pusa la dispozitie de Asociatia Culturala Romana si Comunitatea Moldovenilor din Quebec. 

Va rugam confirmati prezenta la info@accentmontreal.com.  

Echipa ACR-CMQ

Comunicat de presă

Cenaclul Epigramiştilor-6

Desfăşurată sub deviza celebrei cugetări, „Îndreptăm moravurile, râzând” ( Jean de Santeul), joi, 26 septembrie 2013, a avut loc la Centrul Comunitar 6767, Cote-des-Neiges, din Montreal, a şasea reuniune a Cenaclului „Păstorel Teodoreanu”.

Ca de fiecare dată, asistenţa s-a bucurat de prezenţa conducerii Asociaţiei Culturale Române, gazdă ospitalieră a unor astfel de întruniri revigorante.

Moderatorul şedinţei a fost epigramistul Traian Gărduş, care, cu mult tact şi echilibru, a reuşit să imprime manifestării un ritm alert şi multă voioşie.

Prin intervenţiile avute, s-au remarcat câţiva recitatori de marcă, precum, Melania Rusu-Caragioiu, Maria Palcu, Dorina Popescu, Ortansa Tudor, Gina Radu, Mike Farkaş, Şerban Silion, Marius Fincă şi Ion Anton Datcu.

Tot cu acea ocazie, a fost comemorată Maria Tănase, marea doamnă a cântecului românesc autentic, de la a cărei naştere s-au împlinit o sută de ani.

De altfel, poeta Melania Rusu-Caragioiu s-a prezentat cu o mare surpriză. A scos la iveală un volum de dimensiuni reduse, cu titlul, Epigrame pocăite, născute aici şi peste ocean. Lucrarea a fost tipărită recent la Editura Mirton, din Timişoara, apariţie editorială, care a fost apreciată de asistenţă.

Aşa cum ne-a răsfăţat de fiecare dată, neobosita echipă a Televiziunii K2Tvro a fost prezentă în sala „dezbaterilor”, pentru a transmite peste mări şi ţări, imagini de larg interes.

Viitoarea reuniune a epigramiştilor va avea loc, joi, 31 octombrie 2013, tot la Centrul Comunitar din Cote-des-Neiges şi va avea deviza: Subsemnatul-proletar / N-am nimic în buzunar (G. Topârceanu). De ce este invocat buzunarul?Veţi afla atunci!

Consiliul Cenaclului Epigramiştilor din Montreal

26-09-2013

Junimea Romana din Montréal - Scoala pentru minte, inima si cultura

Participări la Săptămâna Internaţională de Cultură de la Câmpul Românesc-Hamilton, 2013

În perioada 8-13 iulie 2013, a avut loc la Câmpul Românesc de lângă localitatea Hamilton-Ontario, o frumoasă reuniune a scriitorilor, actorilor, pictorilor şi muzicienilor. Este vorba de cunoscuta Săptămână Internaţională de Cultură, eveniment major, care are loc în fiecare an, în a doua săptămână a lunii iulie.

Nivelul emoţional al acestei manifestări a fost ridicat, ţinând cont că, o parte dintre participanţi făcuseră sute de kilometri, pentru a lua parte la o cascadă de evenimente, pline de învăţătură şi luminare. Cu această ocazie am cunoscut nume de marcă, precum Doina Uricariu, directoarea Institutului Cultural Român, din New Yok, profesorul Sebastian Doreanu, din Denver-Colorado, fizicianul Mircea Ştefan Bartan, din Cleveland-Ohio, actriţa Lia Lungu, din New York, lista fiind lungă.

Ca oaspeţi din ţară, se pot aminti câteva distinse doamne, în frunte cu Anca Sîrghie, conferenţiar universitar doctor, din partea revistei Astra, din Sibiu şi Muguraş Maria Petrescu, din Bucureşti, critic literar şi reprezentantă a Uniunii Ziariştilor Profesionişti, din România.

Delegaţia scriitorilor şi publiciştilor din zona Montrealului a fost formată din Ala Mindicanu, Marius Fincă şi Ion Anton Datcu, semnatarul acestor rânduri, echipă care a fost programată să prezinte diferite teme, în seara zilei de miercuri, 10 iulie 2013. Astfel, în sala de conferinţe, numeroasa asistenţă a ascultat cu mare atenţie referate şi comunicări ştiinţifice de larg interes.

În deschidere s-a prezentat un material detaliat, intitulat, Diaspora basarabeană şi spiritul naţional românesc, în condiţiile de autodeportare, subiect vast, prezentat de Ala Mindicanu, cu imagini proiectate pe un ecran. Următoarea intervenţie i-a aparţinut lui Mircea Ştefan Bartan, din Cleveland, care a scos în relief Aspecte inedite din viaţa şi opera lui Octavian Goga.

În continuare Marius Fincă a făcut un rezumat al volumului său, Cine sunt strămoşii noştri?, lucrare apreciată, care a stârnit, prelungite şi interesante dialoguri cu sala. S-a tras concluzia că, originea noastră rămâne în continuare un subiect fierbinte, un domeniu inepuizabil, care, totdeauna, va fi comentat în detaliu.

Ultima intervenţia a aparţinut realizatorului acestor rânduri. Tema prezentată s-a numit, Martiri în infernul concentraţionar-Drama ofiţerilor români. În calitate de autor al mai multor volume de profil, am căutat să evidenţiez un mare paradox: Cum a fost posibil ca, eroii adevăraţi, aureolaţi pe Câmpul de Onoare, primiţi, după război cu înalte onoruri militare, să fie consideraţi, la scurt timp, bandiţi, batjocoriţi, victime ale unor acuzaţii imaginare?

Apăruse pentru prima oară un nou concept, acela care ne arăta că, valoarea unui om nu este concretă şi definitiv cotată. Calităţile erau repede infirmate în funcţie de cine făcea acele abrogări, când şi în ce condiţii. Eroul patriot de altădată putea fi acuzat peste noapte că este un bandit, criminal de joasă speţă, fascist şi sabotor. Parcurgând biografiile lor, cititorii se vor întreba nedumeriţi: Dacă acei eroi au fost cu adevărat asasini notorii, de ce, în aceeaşi perioadă de criminalitate agresivă, au fost elogiaţi pentru fapte bune? De ce, meritele lor au devenit brusc delicte, ce trebuiau pedepsite?

După prezentarea celor 81 de generali morţi în închisorile totalitarismului comunist, precum şi a sutelor de ofiţeri superiori, exterminaţi pentru vina de a fi luptat contra „fratelui” sovietic, am dat citire la câteva versuri relevante, din poemul Până la capăt, scris de Adrian Păunescu, în 1979: Războaie mondiale am făcut tot noi,/ Şi, dacă ne-am întors din vreun război,/ Am fost certaţi, ce-am căutat la orizont,/ Din pensie ni s-a scăzut un front.(...) De parcă noi am vrut să mergem la război,/ Câţi am putut să mai venim-napoi,/ Noi am murit în Est şi am murit şi-n Vest/ Şi ne-am întors, de-a dreptul, în arest!

În seara următoare, adică, joi, 11 iulie, au ţinut cuvântări Doina Uricariu, directoarea Institutului Cultural Român de la New York. Distinsa invitată a vorbit despre pătimirile suferite de părinţii săi, în perioada dictaturii proletare. A urmat un moment dramatic, în care, actriţa Lia Lungu din New York a prezentat o emoţionantă scenă de bocete, culese din popor, după care, poetul Iacob Cazacu, din Chişinău, a adus noi dezvăluiri, referitor la Mişcarea de Rezistenţă, din Republica Moldova, faţă de regimul sovietic.

Programul serii s-a încheiat cu un referat, prezentat de publicistul acestui material, Ion Anton Datcu. Este vorba de citirea unui eseu cu priză la public, expozeu care purta titlul, Între literatura interzisă şi cea permisă. Recitarea unor poezii celebre, din epoca de aur a realismului socialist şi fredonarea cântecului proletcultist, Privesc din Doftana, au stârnit aplauze prelungite.

Din cauza apariţiei neaşteptate a unor motive personale, în ziua de vineri, 12 iulie, am fost nevoit să părăsesc acel templu impresionant de cultură autentică, amplasat într-o pădure mirifică, lipsind de de banchetul de rămas bun, care a vut loc a doua zi, sărbătoare la care a participat şi prietenul nostru Marian Costache, sosit ulterior.

O notă mare trebuie acordată organizatorilor, care s-au întrecut pe sine, în primul rând, celor două personalităţi, Dumitru Răchitan, preşedintele ACR şi preot-doctor Dumitru Ichim. Sincere felicitări întregii echipe. Mulţumiri domnului Marius Fincă, un oltean get-beget, fără de care nu aveam posibilitatea să particip la acel regal, fără egal. Aprecieri pentru felul cum au fost prezentaţi invitaţii de către profesorul Sebastian Doreanu, mediatorul neuitatelor gale, la care am participat, unde toţi cei prezenţi s-au simţit mai curaţi, mai luminaţi şi mai toleranţi.

Ion Anton Datcu

15 iulie 2013

Stimati Domni si Doamne,

Programul

activităţilor ACR-CMQ şi ale partenerilor

pentru luna aprilie 2013

Activităţile ACR-CMQ au loc de obicei pe adresa 6767 chemin de la Côte-des-Neiges, sala 697

Redacția Revistei „Candela de Montreal”

organizează

Duminică 7 aprilie 2013, orele 13:00,
imediat după terminarea slujbei religioase, la:
Casa Română, sala parohială „preot dr. Petre Popescu”
a Bisericii „Buna Vestire”
(8060 Christophe Colomb, colţ cu Jarry)

Lansarea cărţilor:

1) „Gloanțe cu dedicație”, de scriitorul Ion Anton Datcu,
carte publicată de Caïus du livre, Quebec, Canada, 2012

2) „Cine sunt strămoșii noștri? Dacii...geţii...românii...valahii”, a scriitorului Marius Fincă,
volum publicat de Sc. Antet Tipocom, SRL Pucioasa, România, 2012.

Vă invităm să participați împreună cu noi
la incitanta festivitate literară românească.

Omagierea unui uriaş simbol al modestiei

Simbolul lirismului de peste Prut s-a născut la 14 februarie 1935, în satul Pererîta, din fostul judeţ Hotin, care făcea parte, la acea dată din România cea Mare. În anul 1958 a absolvit Facultatea de Filologie şi Istorie din capitala Republicii Moldova. Grigore Vieru a colaborat cu multe reviste şi a predat editurilor spre publicare 16 volume, printre care, Un verde ne vede, Metafore albastre şi altele. În anul 1990 a devenit cetăţean român cu drepturi depline şi, trei ani mai târziu a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

Dar, a trebuit să vină acea clipă fatidică, în care firul vieţii sale a fost întrerupt. În noaptea de 15 spre 16 ianuarie 2009, la ora 1.30 se întorcea la Chişinău, după o ceremonie de omagiere a naşterii lui Eminescu, care avusese loc în localităţile apropiate. În acel moment, care i-a întristat pe mulţi admiratori, a avut loc un cumplit accident rutier, roata din dreapta-faţă a autoturismului strivind un talent autentic. La volanul automobilului se afla Gheorghe Munteanu, director adjunct al Ansamblului de Dansuri Populare, din Chişinău. Două zile mai târziu, în seara zilei de 18 ianuarie, un uriaş simbol al modestiei şi-a dat ultima suflare, cu toate eforturile depuse de medicii Spitalului de Urgenţă din Chişinău. La data decesului, poetul avea 73 de ani şi 11 luni. În semn de preţuire, câteva şcoli din Republica Moldova, un bulevard din Chişinău, o stradă din Iaşi şi una din Buzău poartă numele marelui dispărut.

Despre personalitatea poetului Grigore Vieru sunt multe de spus. A fost un intelectual de o mare modestie. Un patriot adevărat, într-un ocean cu insule antiromâneşti. Grigore Vieru l-a admirat pe Eminescu. Niciodată nu s-a comparat cu Luceafărul poeziei româneşti, aşa cum fac alţi poeţi. Grigore Vieru a promovat adevărul şi a luptat pentru unirea Basarabiei cu Patria Mamă, devenind un personaj incomod, mai ales că s-a implicat în Mişcarea de Eliberare Naţională din Basarabia. Mărturie stă dorinţa sa: Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul. Modestia care l-a caracterizat pe Grigore Vieru se constată în epitaful ales: Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi.

Aşa cum am mai spus, la manifestarea de omagiere a poetului au fost mulţi invitaţi. Printre cei care au ţinut cuvântari s-au numărat: Doamna Lucia Iaţic, Consul General al României la Montreal, Ortansa Tudor, Livia Nemţeanu-Chiriacescu, Cosmin Soare, Marius Fincă, Marc Marinescu, Alexandru Cetăţeanu, Adrian Erbiceanu, Traian Gărduş şi alţii. Momentele muzicale au fost asigurate de doi artişti talentaţi, soprana Marina Negruţa şi profesorul Nicolae Mărgineanu. În faţa numeroasei asistenţe au recitat din versurile marelui poet, copiii: Raluca, Irina, Carmina, Nicoleta, Evelina, Maria, Madelaine, Ecaterina, Eric, Eugen şi mulţi alţii. Întrega serbare a fost înregistrată prin eforturile profesioniştilor Nicolae Lavric şi Mike Farkaş.

Ion Anton Datcu

Cuvantul domnului Marius Finca

-Colegiul Brebeuf-

16 februarie 2013

Prea Sfinţite Părinte,

Doamnă Consul General,

Iubiţi români şi mai ales dragi copii, căci pentru voi ne-au adunat cu toţii aici.

Eu o să vă prezint pe scurt fapte ascunse ale Unirii Basarabiei cu Ţara din 27 martie 1918. Pentru că trebuie să ştiţi că Istoria nu o fac doar regii şi elitele, ci şi oamenii de rând.

Ceea ce vă spun acum este un rezumat al relatării doctorului Milcoveanu despre dedesupturile marelui act al acestei uniri. Condiţiile istorice de după terminarea primului Război Mondial din 1914-1918 a creat o şansă unică pentru români de a se uni într-o singură Ţară.

Iată ce spunea domnul doctor: „Mi-am făcut serviciul militar în Basarabia în martie-aprilie 1938 şi am avut privilegiul să cunosc adevărata Basarabie, nucleul pur şi dur al Basarabiei. Nucleul Basarabiei nu era administrația de stat, nu erau partidele PNȚ, PNL sau PSD, ci nişte naţionalisti care se întruneau o dată pe săptămână în locuinţa istorică a lui Alecu Russo, unde fiica lui, d-na Alexandrina Russo, era gazda. Aici am aflat faptele pe care le relatez.

Încă de pe vremea puterii ţariste, s-a dat un decret privind autodeterminarea popoarelor din Imperiul Rus – pe atunci erau 55 de popoare recunoscute. Acest decret a fost reluat de Lenin după preluarea puterii în imperiu. Conform acestui decret, în Basarabia s-au făcut alegeri şi s-a ales Sfatul Ţării. Sfatul Ţării s-a întrunit la 27 nov. 1917 şi a hotărât autonomia Basarabiei. Ionel Brătianu, prim-ministru al României, a spus: "Ce autonomie?! Votaţi unirea, ca eu să vă pot apăra pe Nistru, iar nu pe Prut, care e mic". La această propunere, basarabenii nu au răspuns nimic, si toţi emisarii trimişi de Brătianu au venit înapoi comunicând că domnii basarabeni păstrează tăcerea şi nu se angajează. Au urmat mai multe intervenţii, ale regelui Ferinand, Pantelimon Halipa, Mareşalului Averescu, comandantul armatei române victorioase, ministrului de război Ianculescu, noului prim-ministru Marghiloman, Constantin Stere, rectorul Universităţii din Iaşi. Dar basarabenii, deşi aplaudau şi erau vizibil impresionaţi, nu făceau nimic pentru unire.

Dar, dintr-o dată, brusc la 27 martie 1918, fără să ştie Bucurestiul şi Iaşul, s-a întrunit Sfatul Tării şi, din proprie initiativă, a pus la vot unirea Basarabiei cu România. Rezultatul: 86 pentru unire, 3 contra. Au fost şi 32 de abtineri.

Ce i-a determinat pe domnii basarabeni să nu voteze unirea atâta timp şi să voteze acum, nesolicitat: În armata rusă ţaristă (devenită armata rusă sovietică) se găseau 100 000 de recruţi din Basarabia, răspândiţi de la Marea Baltică până la Oceanul Pacific. Dacă Basarabia vota unirea cu România, acestia toţi erau făcuti prizonieri, iar în Rusia nu se stie niciodată soarta prizonierilor, putând fi egală cu moartea; de aceea Sfatul Ţării a conceput în secret să-i aducă întâi pe aceşti 100 000 de tineri la Chişinău şi abia pe urmă să voteze. Pentru aceasta s-a format o delegaţie secretă din trei oameni, condusă de deputatul Păscăluţă, care a plecat la Moscova să-i ceară lui Lenin să aducă toţi copiii Basarabiei sub pretextul de a forma corpul de armată al Basarabiei, ca să o apere. Directorul de cabinet al lui Lenin, când a auzit că sunt din Basarabia, i-a dat afară, motivând că Lenin avea treburi mai importante de rezolvat. Stăteau pe sală, necăjiti, fără soluţie, gândindu-se, când au văzut un ofiter sovietic intrând într-o cameră, după care au auzit strigătul: "Să trăieşti frate!" (pe româneşte). Şi-au închipuit că în dosul acelei uşi se afla un român şi, după ce a plecat acel ofiţer, au bătut la uşă şi au intrat. Camera aceea cuprindea toate aparatele de transmisie ale guvernului Lenin şi ale Ministerului de război. Un locotenet-inginer servea toate aceste aparate. S-au recomandat şi au aflat că şi locotenentul sovietic era basarabean. Apoi locotenentul i-a întrebat ce vor, iar ei i-au spus că solicitaseră audienţă lui Lenin ca să facă un corp de armată al Basarabiei şi că fuseseră daţi afară. Locotenentul acesta le-a răspuns cam aşa: „- O dată cu revoluţia se deşteaptă toată lumea, afară de voi, cei de la Chişinău! Cum vă puteţi închipui că vă aprobă Lenin această cerere? Dacă voi ajungeaţi la el şi-i spuneaţi ce mi-aţi spus mie, acum mă uitam pe fereastră la voi, împuşcaţi la zidul acela." „- Deci nu se poate?" „- N-am spus că nu se poate, dar ce aţi făcut voi e prost. O să facem noi împreună un ordin al lui Lenin şi îl trimit eu." La începutul lui dec. 1917 acest ofiţer a transmis la toată armata rusă ordinul ca toţi soldaţii, ofiţerii şi subofiţerii născuţi pe teritoriul Basarabiei să primească o foaie de drum cu destinaţia Chişinău, unde să formeze corpul de armată pentru apărarea Basarabiei împotriva duşmanului din vest (adică România). Lenin n-a aflat, dar a simţit că se face ceva şi a trimis ca politruc la Chişinău pe Vlad Inculeţ (student la Universitate, la Fizico-Chimice, care aderase la partidul roşu). Persoane de la acest nucleu naţionalist de la d-na Alexandrina Russo mi-au spus că l-au văzut cu ochii lor pe Vlad Inculeţ în gara Chişinău când a coborât din trenul de la Moscova: era îmbrăcat ca un muncitor salahor, avea şapcă de rus, cizme, şi o salopetă de metalurgist. A coborât pe peronul gării care era plin de lume, s-a aşezat cu faţa spre vest şi a început să strige: „- Acolo, la Iaşi şi Bucureşti, se află duşmanul ereditar al Basarabiei, dusmanul de moarte al nostru de care trebuie să ne apărăm!" Pe urmă s-a întors cu fata spre est şi a arătat spre Moscova: „- Acolo este mama noastră protectoare, Moscova, buna noastră mamă!" A venit apoi la Sfatul Ţării. Ce s-a întâmplat nu se ştie, dar a devenit preşedintele Sfatului Ţării şi, împreună cu Mitropolitul Iurie, la 27 martie 1918, spontan, s-a votat unirea necondiţionată a Basarabiei cu patria mumă, România. Nu s-a spus cine era locotenentul acela care l-a semnat pe Lenin pentru că se presupunea că locotenentul acela era încă în viaţă şi, dacă ar fi aflat bolşevicii, l-ar fi suprimat, dar El este Marele Anonim care a scris o pagină din Istoria neamului nostru. Oricare dintre noi cei de aici suntem chemaţi să facem asemenea!

Nu pot încheia fără a vă citi o strofă dintr-o poezie mai puţin cunoscută a bădiei Eminescu, intitulată La arme:

Auzi?… Departe strigă slabii
Şi asupriţii către noi:
E glasul blândei Basarabii,
Ajunsă’n ziua de apoi –
Şi sora noastră cea mezină,
Gemând sub cnutul de Calmuc,
Legată-n lanţuri e-a ei mână,
De ştreang târâtă ei o duc.
Murit-a?… Poate numai doarme
Şi-aşteaptă moartea de la câni?
La arme!
La arme, dar, Români!…

Marius Fincă, 16 februarie 2013

Programul

activităților ACR-CMQ și ale partenerilor

pentru luna februarie 2013

Activitățile ACR-CMQ au loc de obicei pe adresa 6767 chemin de la Côte-des-Neiges, sala 697

Stimați prieteni,

a apărut programul de activități ACR-CMQ pentru luna ianuarie 2013. Găsiți informația pe www.moldovaquebec.ca

Anunțuri importante:

1. Servicii consulare in februarie 2013

Continuă înscrierea pentru servicii consulare pentru începutul lunii februarie la Montreal. Cei care încă nu s-au înregistrat, o pot face pe site-ul Comunităţii www.moldovaquebec.ca

scriind un mesaj cu titlul „Consul februarie 2013”, indicând numele, prenumele, numărul de telefon şi tema („procură”, „declaraţie” etc.).

Serviciile vor fi oferite în conformitate cu principiul „primul venit, primul servit”.

Taxele consulare se achită la oficiul postal, în ziua serviciilor.

Contribuţia comunitară benevolă pentru organizarea serviciilor consulare: 5$.

1. Vă rugăm să participați la sondajul nostru privind frecvența atelierelor de informare pentru noii venți pe www.moldovaquebec.ca
   
   Echipa ACR-CMQ
   www.moldovaquebec.ca

Vă invităm la Zilele culturii tradiţionale Române la Cernăuți, 14-16 decembrie 2012

Vă prezentăm mai jos câteva din spusele domnului Marius Fincă, prezentator al Galei Personalitatilor Romanesti:

Astăzi, 1 Decembrie 2012 se împlinesc 94 de ani de la unirea Ardealului cu vechiul regat al României.

Este doar un episod din epopea neamului.

A fost numită Unirea cea mare, poate exagerat căci toate unirile sunt mari.

A mai fost numită Ultioma Unire...Noi aşteptăm şi altele.

A mai fost numită Unirea Tuturor Românilor – greşit căci au rămas peste tot în jurul României Mari mulţi români.

Intrarea României în primul război mondial a fost bine negociată. I s-au promis României Crişana şi Banatul întregi, până la Tisa, dar după război, conducătorii ţărilor victorioase au uitat promisiunea, căci ei au făcut cursul de morală nu după „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, ci după „Principele” lui Machiavelli.

Poate cea mai frumoasă definiţie a unirii este cea scrisă de Bădia Eminescu:

Două inimi când se-mbină,

Când cufunzi pe tu cu eu

E lumină din lumină

Dumnezeu din Dumnezeu.

Gala personalitatilor romanesti

Parteneriat multiplu, simtire romaneasca unica

In data de 1 decembrie 2012 a avut loc, la centrul de receptii Carlton (8860, boul. Langelier, Montreal) prima gala a personalitatilor romanesti din Canada, gala realizata de Asociatia romana din Canada (ARC), Comunitatea romanilor din Montérégie (CRM), Comunitatea moldovenilor din Québec (CMQ) si Asociatia culturala romana (ACR). Ideea care a stat la baza acestei actiuni a fost aceea de a celebra in cadrul comunitatii romanilor montrealezi personalitatile care s-au facut remarcate in domeniul profesional, artistic, cultural si comunitar in societatea canadiana de adoptie. In plus, pentru ca era vorba de personalitati romanesti, a fost aleasa ca data de desfasurare a evenimentului Ziua nationala a Romaniei. Iar pentru ca aceasta zi nationala marcheaza "Marea Unire" din 1918, vom desconspira si intentia "din planul secund" a organizatorilor, aceea de a oferi un semnal de "unire" a comunitatii romanesti din Montreal, prea (de) mult dezbinata. Cat de mult vom fi reusit, ramane sa o demonstreze viitorul...

Desemnarea laureatilor "Galei" a avut loc in cadru festiv, dupa ce acestia fusesera alesi prin vot cu o zi inaintea evenimentului, de catre un juriu format din reprezentanti ai celor patru asociatii organizatoare, la care s-a adaugat Adrian Ardelean, implicat voluntar (si strict personal, adica fara implicarea ziarului la care lucreaza) in organizarea intregii actiuni. De remarcat votul destul de strans pentru desemnarea laureatilor, intr-unul dintre cazuri fiind nevoie chiar de un tur suplimentar de vot, pentru alegerea castigatorului intre doi nominalizati care terminasera turul intai la egalitate. Stiind ca aveti cunostinta despre lista de nominalizari pe categorii, va transimtem in cele ce urmeaza lista laureatilor:

Profesionisti de marca: Vania Atudorei

Dezvoltare comunitara: Florin Salajan

Oameni de afaceri: Ilie Crisan

Promovarea culturii românesti: Nicolae Margineanu

La categoria "premii de excelenta pentru intreaga activitate" s-au oferit plachete omagiale unui numar de sase personalitati care si-au adus contributia, prin munca si activitatea lor, la dezvoltarea si promovarea limbii, culturii si spiritualitatii romanesti: dr. Paul Dancescu, Ionela Manolescu, Joseph Bota, Lucian Bute, Nicolas Mateescu-Matte şi prof. Jacques Bouchard (ultimii trei, absenti de la festivitate, urmeaza sa primeasca plachetele cu o alta ocazie). In paralel cu festivitatea de decernare a premiilor si ulterior acesteia, "Gala personalitatilor romanesti" a oferit celor prezenti un foarte reusit si apreciat spectacol folcloric, la care si-au dat concursul orchestra "Virtuozii de la Montreal" si solistii vocali Mariana Ilutiu, Maria Dedisin si Nicu Capotescu, acestia reusind sa ridice la dans majoritatea mesenilor prezenti.

Luand in considerare numarul mare de persoane prezente (peste 300) putem afirma ca evenimentul a fost un succes, si asta in ciuda pretului de participare nu foarte mic, de 65 de dolari de persoana. Gandita dupa "scenariul" galei de decernare a premiilor Oscar, manifestarea a fost numita (cu speranta de catre organizatori si cu ironie de catre adversari) "Oscarul comunitatii romanesti din Montreal", dar si-a castigat dreptul de a purta cu mandrie acest nume si de a-l transforma, in anii viitori, in renume. Pentru ca reusita din 2012 ii ambitioneaza pe organizatori sa repete evenimentul si in anii viitori, eliminand micile imperfectiuni de parcurs si facand din "Gala personalitatilor romanesti de la Montreal" un brand de mare succes!

Referindu-ne la aspectul financiar, trebuie sa precizam ca la capitolul "venituri" avem de-a face doar cu cele aproximativ 300 de bilete vandute (a cate 65 de dolari bucata), fara a exista nici o subventie sau sponsorizare din partea vreunui organism institutional. La capitolul "cheltuieli" intra onorarea contractului cu salonul de receptii Carlton (meniul plus inchirierea salii) plus onorariile artistilor. Comparatia intre venituri si cheltuieli indica existenta unui deficit care urmeaza sa fie impartit in mod solidar intre asociatiile organizatoare. Calculul final urmeaza a fi facut la inceputul saptamanii viitoare, dar o estimare aproximativa o aveti din parte d-nului Petru Cotnareanu, presedinte ARC: "Evenimentul a produs un minus de aproximativ o mie de dolari pentru  fiecare asociatie. Mentionam insa ca scopul organizarii acestei  prime editii a «Galei personalitatilor romanesti» nu a fost acela de a face bani (bineanteles ca nici acela de a pierde bani), ci de a ne ridica demnitatea colectiva la un nivel superior, scop ce a fost din plin realizat prin eforturile comune a  celor patru asociatii. Pentru editia 2013, speram ca sa avem in jurul mesei, pe toti aceia care cred ca impreuna putem fi mai buni, adica toate asociatiile si organismele romanesti, precum si media de limba romana din Québec."

Mihaela Serban (secretar ARC): "«Gala personalitatilor romanesti» se vrea un eveniment peren. Promovarea valorilor romanesti, promovarea limbii, culturii si traditiilor si construirea unei comunitati tot mai unite si mai puternice stau la baza acestui proiect care va continua sa creasca si sa includa pe toti romanii din Canada. Putem anunta deja organizarea Galei 2013, iar pentru ca acest eveniment sa fie pe masura comunitatii si a calibrului personalitatilor romanesti cu care ne mandrim, va rugam sa ne trimiteti sugestii, nominalizari si informatii la info@arcanada.org."

Marius Finca (vicepresedinte ACR): "«Gala personalitatilor romanesti» este un eveniment inedit, gândit şi realizat de patru organizaţii româneşti complementare, si a demonstrat inca o data ca atunci cand exista dorinta si respect se pot realiza lucruri frumoase. Succesul peste asteptari al evenimentului ne obliga practic sa continuam, deoarece sunt multi alti romani care fac cinste Montreal-ului, indreptatiti la nominalizari si la premii. Dar mai presus de toate s-a reconfirmat ceea ce bunicii si strabunicii nostri stiau in 1918, cand s-au adunat la Alba Iulia: ca in unire sta puterea."

Nicolae Margineanu (vicepresedinte CMQ): "Organizarea acestei gale a personalitatilor romanesti din comunitatea montrealeza de catre cele patru asociatii romanesti,a demonstrat inca odata ca romanii pot fi uniti si ca pot conlucra foarte bine si creativ. Salut, in acest context,deschiderea manifestata de partenerii nostri fata de CMQ, care cred ca s-a achitat in bune conditii de sarcina organizatorica asumata. Cu un astfel de spirit de echipa, am convingerea ca urmatorul eveniment similar  va fi si mai reusit. Sper ca  frumoasele succese de unire a acestor asociatii, sa trezeasca in sufletul romanilor de pretutindeni, dragostea fata de  vatra stramoseasca - Dacia - si fata de cei care s-au jertfit pentru intregirea neamului."

Pentru conformitate

Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români

În perioada 14-19 noiembrie 2012, a avut loc un important eveniment din lumea mirifică a cărţilor. Este vorba de ediţia cu numărul 35 a Salonului Cărţii din Montreal, cel mai mare din America de Nord, amplasat în Place Bonaventure.

La standul cu numărul 237-A au expus câţiva cunoscuţi autori din cadrul Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români, precum Ionela Manolescu, Cătălina Stroe, George Tăutan-Cermeianu, Alexandru Cetăţeanu, Victor Roşca şi semnatarul acestor rânduri. Printre multitudinea volumelor expuse la vânzare se aflau: Nelligan en roumain, Cei şapte ani de acasă, Un amour chez les communistes, Între două ţărmuri, Închisoarea Târgşor, Gloanţe cu dedicaţie şi Crime fără vinovaţi.

În imensitatea acelei încăperi se scurgeau printre exponate fluvii se oameni, în căutarea unor cărţi, care să le satisfacă curiozitatea. Alţii se plimbau pentru a se fotografia, în scopul de a demonstra altora nivelul înalt de intelectuali sadea. S-au cumpărat puţine cărţi, de unde, vechiul proverb, la pomul lăudat, să nu te duci cu sacul...plin cu cărţi.

Sâmbătă, 17 noiembrie 2012, la sala numărul 7, din incinta Târgului, au avut loc trei lansări de carte, în prezenţa unui grup de români, care au răspuns invitaţiei. Scriitoarea Ionela Manolescu a prezentat un important volum tradus în româneşte, ce purta titlul, Nelligan en roumain. A urmat lansarea volumului Gloanţe cu dedicaţie, iar, în ultima parte, părintele Radu Răşcanu a expus în faţa celor prezenţi o lucrare de o mare valoare spirituală, De l’image à la ressemblance, în care erau prezentate icoane de excepţie.

A doua manifestare, care a avut loc în ultima perioadă, a fost sărbătorirea Zilei Naţionale a României, eveniment, petrecut sâmbătă, 1 decembrie 2012 şi desfăşurat în Holul de Onoare al Universităţii din Montreal, în organizarea Consulatului General al României. Din comitetul de iniţiativă au făcut parte mai multe asociaţii şi persoane de o valoare incontestabilă. Este vorba de Asociaţia Canadiană a Scriitorilor Români, Asociaţia Scriitorilor de Limbă Română din Quebec, Asociaţia Oamenilor de Afaceri Români, Asociaţia Rocade, Jurnalul Impact, Radio Marca-Ro, Radio CFMB- Ora românească, Valentin Boju Musique Groupe, Universitatea din Montreal şi, nu în ultimul rând, profesorul universitar Antoine Soare. Direcţia artistică a fost semnată de Marc-Marinescu Constantin.

La deschiderea Recepţiei, din partea Consulatului General, au ţinut cuvântări, doamna Letiţia Belivacă şi domnul Ionuţ Cristian Negrescu, Vice-Consul cu afaceri economice. Domnul profesor universitar Antoine Soare a vorbit despre însemnătatea marii sărbători, după care, au venit în faţa microfonului câţiva demnitari ai metropolei.

Numeroasa asistenţă, formată din câteva sute de invitaţi, a apreciat eforturile depuse de organizatori, pentru ca evenimentul să fie de un înalt nivel emoţional, adresând felicitările de rigoare. S-au făcut fotografii şi s-au legat prietenii. Printre cei prezenţi s-au aflat doi decani de vârstă, Mateescu Matte, de 99 ani şi Valentin Lazăr, de 92 ani, cărora li s-a cântat nelipsitul Mulţi Ani Trăiască! Unul dintre ei, domnul Valentin Lazăr, a depănat în faţa grupului care îl asculta, amintiri despre participarea sa la ultima conflagraţie mondială.

Întregul eveniment se poate cataloga ca fiind unul dintre cele mai reuşite.

Ion Anton Datcu