getbeget

de Dimitrie Olenici

Universitatea Stefan cel Mare Suceava

Observatorul Astronomic-Planetariu

dimitrieolenici@hotmail.com

Este cunoscut faptul că discurile, romburile, rozetele, cruciuliţele, spiralele şi alte semne asemănătoare de pe broderii, ceramică, ouă încondeiate şi ornamente arhitecturale sunt, indubitabil, reprezentări ale Soarelui, Lunii, Căii Lactee, etc.

Dintre acestea, motivele solare sunt reprezentate cel mai des, lucru firesc deoarece Soarele este principala sursă a vieţii materiale şi spirituale şi a influenţat intotdeauna cultura şi civilizaţia umană.

Simboluri reprezentând Soarele au fost prezente în toate marile vechi civilizaţii: egipteană, chineză, indiană, mayaşă, etc.

De exemplu, zeul solar Mithra era cinstit de către vechii perşi la solstiţiile de iarnă şi de vară. Vechii egipteni considerau Soarele a fi ochiul zeului Horus, care mai târziu a devenit “Ochiul lui Dumnezeu” şi în prezent este reprezentat în picturi pe bisericile creştine sau pe case ca un cerc înscris într-un triunghi, uneori înconjurat de raze de lumină, sau ca un cerc încadrat de două triunghiuri.

Mai mult, cu siguranţă, alte imagini complexe apar a fi reprezentări ale eclipselor de Soare, lucru explicabil, deoarece, dintre toate fenomenele cosmice, eclipsele i-au impresionat pe oameni cel mai mult.

Parcurgând satele din ţara noastră, în special cele din Bucovina, atenţia ne este atrasă de un ornament deosebit, alcătuit dintr-un cerc intersectat lateral de două arce de cerc, cu trei raze îndreptate in jos, peste care uneori este trasată o bară, iar deasupra sunt trei mici bucle. In interiorul cercului, uneori este prezent un punct, un romb, o inimioară etc.

Dacă analizăm atent aceste ornamente, descifrăm că cercul principal reprezintă Soarele, cele trei raze verticale reprezintă lumina Soarelui spre pământ, bara transversală sugerează norii prin care trec razele solare, arcele laterale semnifică Luna in trecere peste discul Soarelui în timpul unei eclipse, buclele din partea superioară sunt erupţiile si alte fenomene solare vizibile in timpul unei eclipse, iar ornametul central reprezintă petele solare.

La începuturi, când oamenii nu ştiau să scrie şi să citească transmiteau informatiile foarte condensat prin simboluri care acum ne par uneori extrem de simple şi fără sens, dar la o analiză atentă, lucrurile nu stau aşa.

In satele din ţara noastră şi în special în cele din Bucovina se întâlnesc mii de asemenea ornamente pe casele oamenilor care par adevărate temple solare.

Acest lucru nu a apărut din senin. Simboluri similare au fost descoperite pe celebrele tăbliţe de lut de la Tărtăria din Transilvania care datează încă din mileniul al IV-lea î.Hr., în Jemdet Nasr - Iraq, mileniul al III-lea î.Hr şi în Knossos - Grecia, mileniul al II-lea î.Hr. fig.1.

Fig.1 Similitudini între simboluri descoperite pe tăbliţe de lut din Irak ( 3000.Î.Hr), Grecia( 2000 î.Hr), Romania (Tărtăria- 6000 î.Hr.) şi ornamente arhitecturale contemporane pe case din România.

Specialiştii în domeniu consideră că aceste simboluri sunt primele forme de scriere umană. In anul 2009 m-am aflat la Observatorul astronomic din Shanghai pentru a efectua observaţii astronomice asupra eclipsei de Soare de la 22 iulie. Cu această ocazie am prezentat colegilor chinezi o expoziţie despre Soare si eclipsele de Soare in ornamnetica din România şi i-am rugat să vadă dacă găsesc vreo ideogramă chinezească în desenul din fig.1. Spre surprinderea mea am aflat că semnul din registrul de sus care seamănă cu o scărită se citeşte Soare (sau Lună) şi este utilizat în calendarul chinezesc (şi în cel coreean şi japonez) pentru ziua de duminică.

In registrul de jos din fig.1 vedem o mică sferă într-o cupă asociată cu un alt simbol, un trapez de la care pornesc în sus câteva raze .Ori, aceste simboluri ne duc cu gândul la reprezentarea eclipselor. Pe tăbliţa din Knosos întâlnim un (X barat) care, în limba chineză, se citeşte încă odată. Întrucât eclipsele se repetă la interval de 6 luni, s-ar putea ca acest X barat să indice acest lucru. În acelaşi spirit credem că semiluna din registrul trei sugerează faza de Lună la Ultimul Pătrar, iar parantezele mici din dreapta ar putea sugera secera Lunii la Crai nou. Imagini similare, dar mai sugestive cu Luna la ultimul Pătrar întâlnim pe vechi cruci de piatra din cimitirele din jud.Suceava fig.2.

Fig.2 Soarele, Luna şi Ochiul divin reprezentate pe vechi cruci de piatră din jud Suceava

şi pe biserica Lunca Cernii din jud.Hunedoara (vezi mai jos).

Prin urmare, e posibil ca în tăbliţele de la Tărtăria să se ascundă un mesaj astronomic încă nedescifrat.

Dacă este aşa, atunci tăbliţele de la Tărtăria nu sunt numai prima scriere din lume ci şi primul tratat de astronomie al omenirii.

În opinia noastră aceasta este prima carte care are trei volume în trei pagini: lumea de sus-cerul ( discul rotund), lumea de jos ( tăbliţa dreptunghiulară) şi legătura între cele două lumi prin mituri şi arborele cosmic (tăbliţa pătrată).

Să nu uităm că astronomia este prima ştiinţă a omenirii.

Volens-nolens, oamenii au observat şi studiat mişcarea aştrilor, fazele Lunii, au creat săptămâna, luna, anul, etc. şi, înainte de a putea consemna aceste cunoştinţe pe pietre sau pe hârtie, au utilizat lutul, material la îndemâna oricui şi uşor de prelucrat.

Despre tăbliţele de la Tărtăria s-a scris şi încă se va scrie mult de către specialişti în ştiinţa descifrării scrierilor.

Dacă am considera că discul din stânga din fig.3 reprezintă anul, atunci fiecare cadran este un anotimp. Cadranul din stânga sus care conţine semnul Soarelui ar putea fi vara deoarece Soarele domină zilele de vară, iar cel din stânga jos ar putea fi iarna, deoarece Luna se află sus pe cer şi domină nopţile de iarna şi aici o putem identifica prin cercul mititel din cupă.

Fig.3 Tăbliţele dela Tărtăria

În opinia noastră, reprezentarea unui pom şi a unor animale, cum este cerbul din tăbliţa dreptunghiulară mică poate fi pusă în legătură cu pomul vieţii şi cu unele mituri astrale în care animalele au jucat un rol deosebit. Spre exemplu, la popoarele nordice şi la indieni există constelaţia Cerbul, iar la noi eclipsele sunt cauzate de vârcolacii care au cap de lup. Să fie silueta din spatele cerbului o primă reprezentare a unui vârcolac?

Să fie întâmplător jocul caprei şi al cerbului în preajma solstiţiului de iarnă?

Care este vechimea acestor jocuri pe teritoriul ţării noastre?

Un alt fapt şocant este că în biserica din Călineşti Căieni Maramureş se află o inscripţie cu nişte semne misterioase, care prezintă similitudini cu unele semne de pe tăbliţa dreptunghiulară dela Tărtăria fig.4 b.

Fig.4 a )reprezentarea unui vârcolac

b) Inscripţie din biserica Călineşti - Căieni Maramureş

Analizând din alt unghi de vedere tăbliţele de la Tărtăria, observăm că două dintre ele au găuri, ceea ce sugerează ideea că erau legate cu ajutorul unor şnururi şi purtate la gât ca amulete.

Ulterior, când tehnica s-a dezvoltat şi au apărut ţesăturile şi acul de cusut, aceste semne au trecut pe cămăşi. După părerea noastră aplicarea lor pe haine, în special pe cămăşi, avea rol apotropaic şi probabil erau reproduse cu mare acurateţe pentru a nu le altera puterea, lucru ce a făcut posibilă dăinuirea lor în formele iniţiale până în prezent.

Ia românească este plină de simboluri astronomice cu rol apotropaic şi a fost considerată dintotdeauna ca un obiect de mare valoare, realizată, păstrată cu sfinţenie şi lăsată urmaşilor. Nu de puţine ori, oamenii erau înmormântaţi cu cea mai frumoasă cămaşă pentru ca aceste simboluri să-i apere şi în viaţa de apoi.

De pe haine aceste simboluri au trecut şi pe construcţii. Că lucrurile stau aşa, o dovedeşte un fapt din comuna muzeu Ciocăneşti din judeţul Suceava. Aici, după al doilea război mondial, gospodarii au început să-şi orneze casele cu motive aflate pe cămăşile cusute de gospodine. Acum sute de case, inclusiv primăria şi muzeul satului din Ciocăneşti sunt ornate cu astfel de motive. Accesând pe internet „ Imagini Ciocăneşti Suceava” observăm că majoritatea au forme geometrice şi reprezentări astronomice: Soarele, Luna, cerul înstelat şi chiar eclipsele..

Însă ornamente asemănătoare se găsesc pe mii de case din alte localităţi şi din alte judeţe, diferenţa este că cele din Ciocăneşti, par a fi decupate de pe pânză, cu margini zimţate, pe când celelalte au marginile linii drepte.

În fig.5 putem vedea două ornamente cu motive solare izbitor de asemănătoare simbolurilor solare de la Tărtăria situate faţă de acestea la vreo 500km şi 6000 de ani...

Fig.5. Motivul eclipsei de Soare vechi de 6000 de ani :

a) Corbasca jud.Bacău,

b) Sf.Ilie jud. Suceava

Revenind la ornamentele de pe casele din satele noastre, ţăranii zilelor noastre nu au avut în faţă modelul tăbliţelor de la Tărtăria atunci când şi-au ornat casele, ei le-au preluat de-a lungul timpului de la o generaţie la alta şi le-au tot îmbogăţit şi uneori alterat încât, în prezent, cu greu poate cineva să spună că, ceea ce pare a fi un buchet de flori, un spic de grâu sau o cruce frumos impodobită, reprezintă, de fapt, o eclipsă de Soare fig.6.

Iniţial, aceste simboluri aşezate pe case sau pe diverse obiecte aveau atât rol artistic, dar mai ales apotropaic, împotriva spiritelor rele. În comuna Corbasca din jud. Bacău le-am întilnit aşezate la colţul caselor, păstrând o veche tradiţie de protecţie de duhuri rele de jur împrejurul locuinţei.

După apariţia creştinismului, simbolul protector a devenit crucea, dar aceasta este o transformare a reprezentării Soarelui, care initial era un disc, apoi un disc cu cruce in centru, apoi un disc mai mic cu braţele crucii în exterior, după care, discul s-a tot micşorat şi a rămas numai crucea care, asemănător, se aşează pe locuinte.

Cruce în casă, cruce pe masă, cruce la patru colţuri de casă se spune într-o rugăcine creştină pe care personal am auzit-o de la mama şi de la bunica.

Interesantă este creştinarea simbolului de la Tărtăia care seamănă cu ideograma chinezească pentru “duminică” căruia acum i s-au adăugat două cruciuliţe la capete.

Aspecte detaliate pot fi văzute în posterul din fig.9.

Fig.6 Reprezentări stilizate ale eclipselor de Soare pe case din România

Fascinat de frumuseţea acestor ornamente pe casele oamenilor, m-am hotărât să abordez în cadrul Observatorului astronomic din Suceava o cercetare de etnoastronomie având ca temă ornamentica astronomică în arhitectura tradiţională românească.

După trei decenii, această muncă s-a finalizat prin:

- „Soarele şi eclipsele de Soare în ornamentica arhitecturală din Judetul Suceava” articol publicat în Anuarul Muzeului Etnografic al Bucovinei, Anul III, Nr.3, 2001

- prezentarea unei expoziţii pe această temă la A II-a Conferinţă Internatională despre Eclipsele de Soare (SEC 2004), Milton Keynes, UK

- prezentarea la Simpozionul Rolul Astronomiei în Cultură şi Civilizaţie organizat la Paris de către UAI (Uniunea Astronomică Internatională) şi UNESCO în perioada 19-23 ianuraie 2009 a unui poster intitulat

The Sun and solar eclipses in traditional Romanian ornamental patterns .

Proceedingul acestui simpozion în care se găseşte şi lucrarea noastră a fost editat la Cambrige University Press ( în varianta electronică la adresa: http://journals.cambridge.org/IAU)

- „Soarele şi eclipsele reprezentate în arhitectura tradiţională din România” în cartea Astronomia pentru toţi , Sibiu, 2010, lucrare editată cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural National

-publicarea unui calendar de perete pentru anul 2011 intitulat

„Soarele în ornamentica din Bucovina”, şi a unuia asemănător pentru anul 2012

Alături de aceastea, cu ocazia unor expediţii ştiinţifice astronomice la care am luat parte in diverse locuri din lume ( Anglia, Ins.Borneo,Turcia, Italia, China, Ins.Maldive) am luat cu mine întotdeauna o expoziţie itinerantă de fotografii color intitulată

„Soarele şi eclipsele de Soare în ornamnetica traditională din România”.

Peste tot această expoziţie s-a bucurat de un interes deosebit, fie datorită faptului că în cultura popoarelor respective aceste motive nu reprezintă o diversitate atât de mare ca la noi sau, aşa cum este în ţările industrializate, acestea au dispărut în decursul timpului ca o consecinţă a procesului de urbanizare.

Fig 7. Doi ”verişori” indo-europeni participanţi la Solar Eclipse Conference

SEC 2011, New Delhi India alături de expoziţía Motivul eclipsei de soare pe case din Judeţul Suceava-Romania. În dreapta autorul în costum naţional românesc cu motive solare.

Din păcate şi la noi în prezent, datorită ritmului alert de modernizare a locuinţelor oamenilor care, fie îşi construiesc case noi, fie acoperă pereţii caselor cu diverse materiale izolante, numărul ornamentelor astronomice din satele bucovinene şi din întreaga ţară se micşorează îngrijorător de alarmant. Oamenii nu sunt conştienţi de valoarea acestor ornamente care fac parte din patrimoniul arhitectural naţional şi chiar universal.

Pe de altă parte, nu avem o legislatie care să protejeze arhitectura şi ornamentica traditională. Deşi, când se construieşte o casă nouă, în avizul care se obţine de la primărie, se specifică să respecte arhitectura tradiţională, nimeni nu face acest lucru, inclusiv funcţionarii care trebuie să verifice. Ca atare, prin satele bucovinene şi nu numai, în locul caselor traditionale frumos ornate, cochete, practice şi cu bun gust, unele adevărate temple solare, au apărut nişte monstruozităţi arhitectonice care zgârie privirea trecătorului prin forma şi culorile ţipătoare.

Fig.8 Casă tărănescă”templu solar” din Comăneşti jud.Suceava

De aceea, pentru a face cunoscut şi generaţiilor viitoare acest patrimoniu care în câţiva ani nu va mai exista, prin acest articol trag un semnal de alarmă şi vin cu propunerea de a aborda o cercetare etnoastronomică amplă care să se finalizeze prin:

- realizarea unui inventar şi a unei fototeci, editarea unor albume pe diferite zone etnografice

- realizarea unui site

- organizarea unor trasee etnoastronomice incluse în ofertele turistice

- organizarea unor expoziţii permanente la planetariile şi observatoarele astronomice din ţară

- editarea unor calendare, pliante şi broşuri, prezentarea in mass-media şi la diverse activităţi ştiinţifice naţionale şi internaţionale

- informarea şi conştientizarea proprietarilor despre valoarea inestimabilă a acestor ornamente străvechi, scutirea de impozite a proprietarilor care păstrează aceste ornamente şi aşezarea uneor plăcuţe cu inscripţia ornament arhitectonic de importanţă naţională, etc.

Spre surpinderea noastră, frecventa acestor motive este deosebit de mare în judeţul Suceava şi în împrejurimi în comparaţie cu restul teritoriului ţării. La fel de surprinzător este faptul că, din observaţiile făcute ocazional la popoarele vecine nouă sau chiar de mai departe, nu am găsit nicăieri, pe case, motive asemănătoare tăbliţelor de la Tărtăria şi în special motivul eclipselor. Această ”fosilă vie” a artei neolitice de pe teritoriul ţării noastre, specifică poporului nostru, ar trebui să devină un brend de ţară în locul unui fals mit cu vampiri străin poporului nostru!

Din ce s-au insiprat românii când au creat astfel de ornamente a căror matrice a stat îngropată în pământ timp de şase milenii?

Faptul că aceste ornamente apar numai într-un areal geografic care include Tărtăria dovedeşte continuitatea neîntreruptă şi legătura de sânge a populaţiei din această zonă.

Pe de altă parte, nu este întâmplător faptul că, în apropiere de Tărtăria, la Sarmisegetuza Regia, se găseşte acel complex de sanctuare - calendar, care, practic, a fost un complex astronomic. Ori, pentru a construi aşa ceva, au fost necesare cunoştinţe solide de astronomie care nu au putut apărea din senin şi nu le-a putut stăpâni un singur om, au trebuit să existe zeci de iniţiaţi, formaţi într-o şcoală de astronomie. Probabil că astronomii daci, precum astronomii zilelor noastre, erau specializaţi în diferite ramuri ale astronomiei, pe care le regăsim în diversitatea construcţiilor respective. Din câte cunosc, nicăieri în lume nu există alt observator astronomic antic cu atâtea construcţii distincte.

Unul dintre aceşti iniţiaţi a fost Deceneu, despre care scriitorul antic Jordanes nota: ”Deceneu i-a învăţat pe daci cele 12 semne ale zodiacului; cum creşte şi descreşte faţa Lunii; cu cât globul încins al Soarelui depăşeşte în mărime planeta noastră terestră; numele a 346 de stele şi sub ce nume lunecă ele dela răsărit la apus pe bolta cerească” , iar Strabon consemna că Zalmoxix învăţase dela Pitagora unele ştiinţe ale cerului.

Dacă Zalmoxis şi Deceneu s-au iniţiat în Egipt cu siguranţă au studiat în vestita bibliotecă din Alexandria şi au adus în Dacia multe lucruri intersante.

Spre exemplu, pe costumele naţionale bărbăteşti din Ţara Moţilor şi nu numai se întâlneşte cusut semnul solar dătător de viaţă pe care vechii egipteni îl purtau la gât ca amulete fig.8.

Cum au ajuns aceste semne pe cămăşile ardelenilor ?

Fig.9 Simbolul egiptean al Soarelui dătător de viaţă pe cămăşile daco-românilor.

Intrucât în acele vremuri ştiinţa era strâns împletită cu religia, acest centru de meditaţie şi studiu a fost plasat în munţi, departe de lume. În mod asemănător în Evul Mediu românesc, mănăstirile şi şcolile care funcţionau pe lângă acestea, au fost construite în munţi, departe de lume.

Cu siguranţă că şi înaintea acestui centru astronomic din piatră, a existat altul, sau altele mai mici, din lemn, fiindcă nu s-a putut trece direct de la astronomia de pe tăbliţele de lut la construcţii din piatră.

Ca o concluzie putem spune că simbolurile dela Tărtăria au trevaresat istoria mii de ani până în zilele noastre influenţând astronomia dacilor şi creaţia populară românească.

În fig.10 este prezentat un poster care redă succint câteva aspecte privind ornamentica cu motive astronomice în creaţia populară românească.

Fig.10. Soarele şi eclipsele de Soare în ornamentica tradiţională românească, poster prezentat la Paris,la sediul UNESCO , cu ocazia deschiderii Anului Astronomic International 2009.

Imagini în detaliu ale posterului din fig 10 pot fi obţinute dacă se accesează pe internet boletincientec enero 2009 olenici. Dupa deschiderea paginii, în partea de jos se accesează adresa:

http://www.allais.info/miscellaneous/eclipseposter.pdf

Cititorii interesaţi de ornamentica astronomică mai pot accesa pe internet şi alte cuvinte cheie precum: mitologie solară, ornamente solare, eclipsele în mitologie etc.

Dimitrie Olenici

Universitatea Stefan cel Mare Suceava

Observatorul Astronomic-Planetariu

dimitrieolenici@hotmail.com

Multumiri domnului Dimitrie Olenici pentru că mi-a oferit acest material spre publicare. Munca domniei sale este una extraordinar de importantă în dovedirea continuităţii noastre pe aceste meleaguri!!!

Cu preţuire, Daniel Roxin

Articol preluat de pe blogul: http://danielroxin.blogspot.ca/

Notă: Mulţumirile din finalul articolului aparţin domnului Daniel Roxin. La acestea adăugăm şi noi mulţumirile noastre atât domnului Dimitrie Olenici pentru excelentul articol, rezultat al unei munci colosale, cât şi domnului Daniel Roxin pentru îngăduinţa de a prelua articolele de pe blogul domniei sale.

Colectivul getbeget.org