getbeget

Buletin informativ al Fundației române din Canada,

Nr. 14 (nr. 2/2017) – februarie 2017

1253-10650 Place de l`Acadie, Montréal, Canada, H4N0B6

Tel: 514 692 3702, 514 887 8956, www.getbeget.org,

facebook: Fundația română din Canada

Joia culturală românească

Datorită unor reparaţii şi renovări la „Casa Română”, Joia Culturală Românească din data de joi, 12 ianuarie 2017 a fost anulată. Un început de an promiţător, faţă de care, coordonatorii manifestărilor culturale, Ion Anton Datcu şi Marius Fincă, nu sunt vinovaţi. Cele patru persoane care au găsit uşile închise nu au o adresă de contact validă pentru a fi anunţate în timp util.

Patru zile mai târziu, a avut loc tot un început de an promiţător. Luni, 16 ianuarie 2017, s-a desfăşurat la Consulatul General al României din Montreal, cunoscuta şezătoare literară cu titulatura „Pe-nserat la Consulat”. Întâlnirea a avut în program sărbătorirea Zilei Culturii Naţionale şi comemorarea Poetului Naţional – Mihai Eminescu, de la naşterea căruia se împlinesc 167 de ani.

Fundaţia Română din Canada a fost prezentă la manifestare prin reprezentanţii săi, Ion Anton Datcu şi Marius Fincă. Cu această ocazie s-au înmânat diplome, cei nominalizaţi primind titlul de „Cetăţean al Culturii Naţionale”, printre care şi cei de mai sus.

Chiar înainte de începerea evenimentului, personalul consular lipsind din încăpere, a avut loc un schimb acid de săgeţi verbale, între trei invitaţi. Conflicte vechi ale căror cauze şi amprente comportamentale trebuie eliminate pe viitor. Regalul de cultură ce urma să înceapă a fost umbrit de această serie de dialoguri aspre, în care s-au folosit calificative surprinzătoare din partea unor persoane cu pretenţii, care au uitat unde se află. Beligeranţii au dovedit o totală lipsă de respect faţă de generozitatea gazdelor. Scena respectivă a fost înregistrată de camerele de supraveghere în jurul orei 17,30. Se poate verifica.

Un alt aspect este acela că, organizarea care s-a dorit a fi unitară a fost sfidată în anumite situaţii. Măsurile precise şi fireşti luate de gazde în propria ogradă au fost dublate de hotărârile altora, care au făcut legea lor în casa altuia. Astfel, forţând cumsecădenia gazdelor au apărut invitaţi chemaţi de alţi invitaţi, rezultând că unii dintre ei au greşit uşa. Mai trebuie amintit faptul că, din eroare sau premeditat, au fost chemate două televiziuni ostile, aspect care a însemnat bomboana pe coliva amară a duşmăniei viscerale. Sau a fost o simplă impresie de moment. În schimb, au lipsit condeieri de marcă, precum Leonard Ionuţ Voicu şi Carmen Ileana Ionescu, preşedinta Cenaclului de poezie Mihai Eminescu, grupare literară care poartă numele poetului sărbătorit!!!

Dacă dinamica va persista în acest ritm şi sens, românii a căror patrie este România vor deveni o discretă minoritate, la toate reuniunile organizate de Consulatul General al României la Montreal. La finalul manifestării s-au rostit scurte cuvântări şi s-au recitat versuri legate de evenimentul programat. O parte dintre cei prezenţi nu au înţeles că multitudinea realizărilor pe tărâm cultural ale unora, nu înseamnă acelaşi lucru cu simplele participări ale altora, la adunările de acest profil.

***

Viitoarea întrunire a pasionaţilor de cultură va avea loc joi, 9 februarie 2017, la Casa Română de lângă Catedrala „Buna Vestire”, între orele 16,30 şi 19,30. În debutul Cenaclului „Păstorel Teodoreanu”, moderatorul Ion Anton Datcu va face o scurtă prezentare a epigramiştilor născuţi în luna februarie: Gabriel Ţepelea, Nicolae Ţaţomir, Mircea Trifu şi Sorin Olariu (Detroit). Tot cu această ocazie, participanţii sunt invitaţi la dezbaterea operei unor clasici importanţi: I.L Caragiale, Grigore Alexandrescu şi Marin Sorescu. Din epigramele care vor fi prezentate am ales una scrisă de Sorin Olariu: „M-au dus aseară la Chestură/ Că scriu articole cu tentă/ Şi-atât de mult mă descusură/ C-abia mă coase-o asistentă.” (Interogatoriu)

În partea a doua a întâlnirii, pe parcursul lecţiei de istorie din cadrul Cenaclului „Mihai Viteazul”, coordonatorul Marius Fincă va aduce detalii despre trei sărbători importante: Întâmpinarea Domnului (02.02), Sf. Mucenic Valentin (14.02) şi Dragobetele (24.02). În continuare, va oferi câteva opinii despre Ziua Drapelului Canadei (15.02.1965).

Vor fi supuse dezbaterilor mai multe evenimente majore: finalul Bălăliei de la Stalingrad (02.02.1942), răscoala ţărănească (08.02.1907), abdicarea forţată a lui A.I. Cuza (11.02.1866), execuţia cumplită prin ardere, a doi partizani anticomunişti din nordul Munţilor Apuseni (Răchiţele - 02.02.1958), scufundarea navei „Struma” plină cu emigranţi (24.02.1942), cocoşeii de aur (15.021945).

Gala nestematelor culturale născute în luna februarie include capitolul destinat talentelor muzicale, precum Gil Dobrică, Dorina Drăghici şi Ioana Radu. La finalul întrunirii, medicul Iulian Mihăescu ne va propune câteva metode naturiste pentru menţinerea sănătăţii.

Activităţile noastre se desfăşoară în regim de benevolat cert. Prin tot ceea ce facem, încercăm ca eforturile noastre să reprezinte o flacără, o flamură şi o lamură. O misiune dificilă, în condiţiile în care, oricând pot să apară imprevizibilii negativişti, dispuşi să stingă flacăra, să rupă flamura şi să profaneze lamura, entuziasmului autentic românesc. Ne străduim să satisfacem toate preferinţele asistenţei, în condiţiile în care, începând cu 16 septembrie 2015, la Centrul Comunitar CDN, Asociaţia Culturală Română funcţionează în mod ilegal, fiind condusă de un comitet nestatutar, care nu-i reprezintă pe români în totalitate sau deloc. Această „asociaţie” amână la infinit convocarea Adunării Generale, profitând de naivitatea supuşilor vulnerabili.

În aceste condiţii s-au declanşat procedurile de strângere de semnături pentru obţinerea spaţiului destinat unui centru comunitar românesc. Se înţelege că acesta va fi administrat cu vigilenţă numai de români, pentru a nu se infiltra în conducere periculoasa hidoşenie morală, care să atenteze la tot ce este românesc...

Pentru final am ales un citat relevant: „Un om liber e ca un scaun liber, întotdeauna se găseşte cineva care să se aşeze pe el. Concluziile trebuie trase, nu împinse”(Dorel Schor).

În ambianţa revigorantă a întrunirilor noastre aveţi posibilitatea să vă lansaţi noile apartiţii editoriale şi să ne dezvăluiţi propriile însemnări netipărite. Prezentul buletin informativ are şi rolul de invitaţie individuală sau de grup. Cine lipseşte, greşeşte!

Ion Anton Datcu şi Marius Fincă

Unirea din 24 ianuarie 1859

La 24 Ianuarie 1859, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor și în Țara Românească, după ce pe 5 ianuarie fusese ales domn în Moldova, s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române Moldova şi Ţara Românească, cunoscută şi ca Unirea Mică. Eu nu prea sunt de acord cu această denumire, căci nici o unire, ca manifestare a dragostei, nu poate fi mică, după cum ne-a lăsat scris Bădia Eminescu:

„Două inimi când se-mbină,

Când cufund pe tu cu eu,

E lumină din lumină,

Dumnezeu din Dumnezeu”

Ea reprezintă actul politic care stă la baza României moderne şi a formării naţiunii române.

Dorința de unire a fost o constantă de-a lungul istoriei zbuciumate a poporului nostru, exprimarea dezideratului de refacere a Daciei Mari a lui Burebista. «Nu există Unirea unui Neam fără trecut, fără prezent şi fără viitor![…] Întruparea marelui deziderat, Unirea Principatelor Române n-a fost un act istoric de conjunctură, ci frământarea de veacuri a aspiraţiilor străbune, conştiinţa milenară a originii etnice, unitatea religioasă, primordialitatea ontologică, apartenenţa la aceeaşi limbă, tradiţii, obiceiuri, datini, cultură. Chiar dacă Principatele au stat foarte mult timp separate naţional şi politic, ele n-au fost despărţite niciodată spiritual-religios, ci au aparţinut aceluiaş Trup şi Suflet mistic al Neamului lăsat de Dumnezeu pe pământ să-şi atingă menirea naţională, să-şi împlinească vocaţia creştină, să-şi desăvârşească misiunea pe Calea îndumnezeirii». (Gh. C. Nistoroiu - Năzuințe de argint şi înfăptuiri de aur, articol publicat pe www.getbeget.org).

Menționez doar câteva împliniri ale neamului nostru, unele dintre ele mai puțin cunoscute:

Între anii 258-270 d.C. Regalian, un strănepot, se pare, al lui Decebal, a fost comandantul forţelor armate din ducatul Iliriei. În urma revoltei populaţiei oprimate daco-rumâne din Imperiul roman, Regalian împreună cu armata a fraternizat cu răsculaţii şi, în urma unei serii de războaie, a reuşit desprinderea din Imperiul Roman, întemeind statul independent al Dacoromâniei, centrat pe Dacia lui Decebal și care a înglobat un teritoriu de 5-6 ori mai mare decât al României de azi, cuprinzând întreaga Peninsulă Balcanică - mai puţin sudul Greciei - apoi Ungaria, Austria, Cehia, jumătatea de sud a Poloniei şi în est până aproape de Marea de Azov, adică teritoriile în care traco-daco-geţii erau majoritari.

O altă unire, de data aceasta între românii/vlahii sud şi nord dunăreni a fost realizată de fraţii Asan şi Petru la sfârşitul secolului al XII-lea, în urma răscoalei vlahilor şi bulgarilor împotriva Constantinopolului. Regatul lor a cuprins pe lângă teritoriile sud dunărene, Valahia întreagă, o bună parte din Moldova, iar după unele surse şi Transilvania.

Înfăptuirea statelor medievale Ţara Românească şi Moldova în sec. XIV, au fost o consecinţă tot a unor uniri a românilor, e drept parţiale, nu se ştie cât prin forţă şi cât de bună voie.

La 1600 Mihai Viteazul a realizat, pentru scurt timp e drept, „pohta ce-a pohtit” adică unirea Valahiei cu Ardealul şi cu Moldova.

Într-un discurs rostit de Kogălniceanu în 1863 în faţa parlamentului a spus: „Unirea, domnilor, eu nu cunosc nimănui dreptul să zică că Unirea este opera sa, Unirea este actul energic al întregii naţiuni române, e marea noastră conquistă şi, de aceea, domnilor, nici chiar domnitorului, dar încă unui singur particular, nu-i recunosc şi nici nu-i voi da vreodată dreptul acesta de a zice că el a făcut singur Unirea. Nu, domnilor, Unirea, naţiunea a făcut-o, naţiunea care a ales un domn pentru ambele ţări, cu misiunea de a realiza Unirea”.

Nu pot să închei fără a aminti că acum câteva zile am sărbătorit 167 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu. Puţini ştiu că el a fost un membru activ al Societăţii secrete „Carpaţii”, constituită, nu întâmplător, într-o zi de 24 Ianuarie (1882), societate ce milita pentru aducerea tuturor teritoriilor ocupate de români la patria mama, începând cu Transilvania. Visul său a fost refacerea „Daciei Mari”, sub semnul lui „J(esus) CH(ristus) D(aco) Romanorum”.

(Din cuvântul d-lui Marius Fincă despre semnificația Unirii de la 24 ianuarie 1959, în deschiderea spectacolului de la Biserica Sf. Prooroc Ilie Tesviteanu, din 22-I-2017)

Din programul FRC pe luna februarie 2017

■ Cenaclul umoriștilor și al prietenilor literaturii „Păstorel Teodoreanu" - joi, 9 februarie 2017, la Casa Română, 8070 Cristophe Colomb, Montréal, H2R2S9 (lângă Catedrala Ortodocsă „Buna Vestire”), între orele 16:30-18:00.

■ Cenaclul de istorie, tradiții și spirit românesc „Mihai Viteazul" la aceași adresă, în continuare (între orele 18:00 și 19:30).

■ FRC împreună cu Fundația Șerban Popa, Fundația Culturală Dor, Nasul TV Canada și Party with Class organizează evenimentul cultural românesc – Viața ca un vis – Rodica Zenecan Popa pe 5 februarie 2017, ora 16:00 la Casa Română.

■ Ansamblul DATINA al FRC va organiza spectacolul intitulat „Sărbătorile de primăvară la români”, duminică 19 februarie 2017 în Sala Comunitară a Catedralei Sf. Ioan Botezătorul, 1841 rue Masson (colț cu Papineau), H2H 1A1, după Sfânta Liturghie (ora 13:00). Spectacolul se va desfășura în timpul tradiționalei mese comunitare, prilejuită de începutul Postului Mare.

■ Un spectacol asemănător va avea loc sâmbătă, 18 feb. ora 19:00 la Biserica Sf. Dimitrie cel Nou, 10138 Ave. d’Auteuil, Montréal.

■ Formularul de adeziune la FRC poate fi descărcat de pe sait-ul www.getbeget.org, pagina facebook a FRC - Fundația română din Canada sau solicitat unuia dintre membrii colectivului de redacție.

Colectivul de redacție : Ion Anton Datcu, Marius Fincă, Alexandru Toth, Mihai Nechifor, Dan Nicolae Groza